rihtuitor
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rih.tu.i'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului rihtuitor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rihtuitor | rihtuitori |
| Articulat | rihtuitorul | rihtuitorii |
| Genitiv-Dativ | rihtuitorului | rihtuitorilor |
| Vocativ | rihtuitorule | rihtuitorilor |
- persoană care rihtuiește.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online