rindeluit
Etimologie
Din a rindelui.
Pronunție
- AFI: /rin.de.lu'it/
Substantiv
| Declinarea substantivului rindeluit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rindeluit | rindeluite |
| Articulat | rindeluitul | rindeluitele |
| Genitiv-Dativ | rindeluitului | rindeluitelor |
| Vocativ | rindeluitule | rindeluitelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online