roc

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Rock.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
roc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ roc rocuri
Articulat rocul rocurile
Genitiv-Dativ rocului rocurilor
Vocativ rocule rocurilor
  1. (reg.) un fel de palton scurt care se poartă mai ales la țară.


Traduceri

Anagrame

Referințe