rugă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a ruga.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rugă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rugă rugi
Articulat ruga rugile
Genitiv-Dativ rugii rugilor
Vocativ rugă rugilor
  1. rugăminte, implorare.
  2. rugăciune.
  3. (reg.) cruce, troiță.


Traduceri

Referințe