rugă

Vezi și : ruga, ruĝa

română

Etimologie

Din verbul a ruga.

Pronunție

• AFI: /ˈru.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului rugă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rugă	rugi
Articulat	ruga	rugile
Genitiv-Dativ	rugii	rugilor
Vocativ	rugă	rugilor

1. rugăminte, implorare.
2. rugăciune.
3. (reg.) cruce, troiță.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din ruga.

Pronunție

• AFI: /ruˈgə/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru ruga.

Referințe

• DEX '98 via DEX online