Sari la conținut

rutinieră

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din rutinier.

Pronunție

  • AFI: /ru.ti.ni'e.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rutinieră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rutinieră rutiniere
Articulat rutiniera rutinierele
Genitiv-Dativ rutinierei rutinierelor
Vocativ rutiniero rutinierelor
  1. persoană care lucrează numai prin rutină, sclavă a automatismului.


Traduceri

Referințe