salamalec

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă selâmaleyküm. Confer franceză salamalec.

Pronunție

  • AFI: /sa.la.ma'lek/


Substantiv


Declinarea substantivului
salamalec
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ salamalec salamalecuri
Articulat salamalecul salamalecurile
Genitiv-Dativ salamalecului salamalecurilor
Vocativ salamalecule salamalecurilor
  1. formulă de salut la popoarele de religie mahomedană; închinăciune adâncă, temenea (care însoțește rostirea acestei formule).


Traduceri

Referințe