salbă

română

Etimologie

Din latină subalba.

Pronunție

• AFI: /'sal.bə/

Substantiv

Declinarea substantivului salbă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	salbă	salbe
Articulat	salba	salbele
Genitiv-Dativ	salbei	salbelor
Vocativ	salbă	salbelor

1. podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele.
2. (zool.) fanon.

Cuvinte derivate

• sălbuliță

Cuvinte compuse

• salbă-moale
• salbă-râioasă

Expresii

• Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• balsa
• sabla

Referințe

• DEX '98 via DEX online