samavolnicie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din samavolnic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /sa.ma.vol.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
samavolnicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ samavolnicie samavolnicii
Articulat samavolnicia samavolniciile
Genitiv-Dativ samavolniciei samavolniciilor
Vocativ samavolnicie samavolniciilor
  1. faptul de a acționa după bunul plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora; act samavolnic.


Traduceri

Referințe