scărpinătoare
română
Etimologie
Din a scărpina + sufixul -ătoare.
Pronunție
- AFI: /skər.pi.nə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului scărpinătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scărpinătoare | scărpinători |
| Articulat | scărpinătoarea | scărpinătorile |
| Genitiv-Dativ | scărpinătorii | scărpinătorilor |
| Vocativ | scărpinătoare | scărpinătorilor |
- dispozitiv, obiect cu care sunt scărpinate (sau de care se freacă pentru a se scărpina) unele animale domestice.
- obiect în formă de bețișor, prevăzut la un capăt cu o lopățică, folosit odinioară de oameni pentru a se scărpina.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online