secătuit

română

Etimologie

Din verbul a secătui.

Pronunție

• AFI: /se.kə.tuˈjit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului secătuit
	Singular	Plural
Masculin	secătuit	secătuiți
Feminin	secătuită	secătuite
Neutru	secătuit	secătuite

1. stors, sleit, epuizat, obosit.
2. care s-a terminat, care nu mai poate fi exploatat.

Cuvinte derivate

• nesecătuit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din secătui.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru secătui.

Anagrame

• cuțitașe
• ascuțite
• scuteați

Referințe

• DEX '98 via DEX online