secătuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din verbul a secătui.

Pronunție

  • AFI: /se.kə.tuˈjit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
secătuit
Singular Plural
Masculin secătuit secătuiți
Feminin secătuită secătuite
Neutru secătuit secătuite
  1. stors, sleit, epuizat, obosit.
  2. care s-a terminat, care nu mai poate fi exploatat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din secătui.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru secătui.

Anagrame

Referințe