scuti
română
Etimologie
Din scut.
Pronunție
- AFI: /sku'ti/
Verb
| Conjugarea verbului (se) scuti | |
| Infinitiv | a (se) scuti |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) scutesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) scutească |
| Participiu | scutit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a dispensa pe cineva de anumite îndatoriri, sarcini, a nu supune la anumite obligații.
- (v.refl.) a cere, a solicita să fie dispensat de o obligație.
- S-a scutit la ora de sport.
- a feri sau a scăpa pe cineva de ceva neplăcut; a cruța, a menaja.
- a lăsa în pace, a nu plictisi pe cineva.
Sinonime
Cuvinte derivate