secătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a seca + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /se.kə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
secătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ secătură secături
Articulat secătura secăturile
Genitiv-Dativ secăturii secăturilor
Vocativ secătură secăturilor
  1. om de nimic, neserios, netrebnic.
  2. (la pl.) lucruri lipsite de valoare, de importanță; fleacuri; mofturi.


Traduceri

Anagrame

Referințe