segmenta

română

Etimologie

Din franceză segmenter.

Pronunție

• AFI: /seg.men'ta/

Verb

Conjugarea verbului (se) segmenta
Infinitiv	a (se) segmenta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) segmentez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) segmenteze
Participiu	segmentat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a împărți, a tăia în segmente.

   A segmenta o frază în propoziții.

2. (v.refl.) (despre organe, organisme) a se fracționa în segmente.

Sinonime

• diviza, fragmenta, împărți

Cuvinte derivate

• segmentare
• segmentat
• segmentator

Cuvinte apropiate

• segment
• segmental
• segmentar
• segmentație, segmentațiune
• segmentectomie

Traduceri

a împărți în segmente

engleză: segment (English) esperanto: segmenti (Esperanto) estoniană: segmenteerima (eesti) finlandeză: segmentoida (suomi), jakaa segmentteihin (suomi) franceză: segmenter (français) germană: segmentieren (Deutsch) greacă: μοιράζω (Ελληνικά) (moirázo), τέμνω (Ελληνικά) (témno)

italiană: segmentare (italiano) maghiară: feloszt (magyar) poloneză: dzielić (polski) portugheză: segmentar (português) spaniolă: segmentar (español) suedeză: segmentera (svenska) turcă: kesimlemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online