servietă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză serviette.

Pronunție

  • AFI: /ser.vi'e.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
servietă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ servietă serviete
Articulat servieta servietele
Dativ-Genitiv servietei servietelor
Vocativ servietă servietelor
  1. geantă (mare), mai ales de piele, cu una sau mai multe despărțituri, în care se poartă acte, cărți etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe