seu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină sebum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
seu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ seu seuri
Articulat seul seurile
Genitiv-Dativ seului seurilor
Vocativ seule seurilor
  1. grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, întrebuințată în industrie și, mai rar, în alimentație.
  2. (fig.) avere, bogăție, bunăstare personală.

Expresii

  • A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii
  • A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți
  • A pune (sau a prinde etc.) seu = a se îngrășa
  • A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine


Traduceri

Referințe