signet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză signet.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
signet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ signet signete
Articulat signetul signetele
Genitiv-Dativ signetului signetelor
Vocativ signetule signetelor
  1. panglică subțire atașată la cotorul unei cărți pentru a servi ca semn de carte.


Traduceri

Anagrame

Referințe