simplism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză simplisme.

Pronunție

  • AFI: /sim'plism/


Substantiv


Declinarea substantivului
simplism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ simplism invariabil
Articulat simplismul invariabil
Genitiv-Dativ simplismului invariabil
Vocativ simplismule invariabil
  1. însușirea de a fi simplu sau simplist; mod unilateral și superficial de a considera lucrurile; judecată a omului simplist; nivel intelectual scăzut.


Traduceri

Referințe