slută

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slut.

Pronunție

  • AFI: /'slu.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
slută
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ slută slute
Articulat sluta slutele
Genitiv-Dativ slutei slutelor
Vocativ sluto slutelor
  1. persoană mutilată, schilodită, infirmă, diformă, pocită; (p.ext.) persoană foarte urâtă, hâdă.


Traduceri

Anagrame

Referințe