solicitudine

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză sollicitude < latină sollicitudo, sollicitudinis.

Pronunție

  • AFI: /so.li.ʧi.tu'di.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
solicitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ solicitudine solicitudini
Articulat solicitudinea solicitudinile
Genitiv-Dativ solicitudinii solicitudinilor
Vocativ solicitudine solicitudinilor
  1. atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare.


Traduceri

Referințe