spinărușă

română

Etimologie

Din spinare + sufixul -ușă.

Pronunție

• AFI: /spi.nə'ru.ʃə/

Substantiv

Declinarea substantivului spinărușă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spinărușă	spinărușe
Articulat	spinărușa	spinărușele
Genitiv-Dativ	spinărușei	spinărușelor
Vocativ	spinărușă	spinărușelor

1. (rar) diminutiv al lui spinare; spinăruță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online