stănoagă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Refăcut din stănoage (pluralul lui stănog).

Pronunție

  • AFI: /stə'no̯a.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stănoagă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stănoagă stănoage
Articulat stănoaga stănoagele
Genitiv-Dativ stănoagei stănoagelor
Vocativ stănoagă stănoagelor
  1. (tipogr.) raft în formă de pupitru pe care se așază casetele de litere când se culege un text.


Traduceri

Anagrame

Referințe