stăpânitoare
Etimologie
Din stăpânitor.
Pronunție
- AFI: /stə.pɨ.ni'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului stăpânitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stăpânitoare | stăpânitoare |
| Articulat | stăpânitoarea | stăpânitoarele |
| Genitiv-Dativ | stăpânitoarei | stăpânitoarelor |
| Vocativ | stăpânitoareo | stăpânitoarelor |
- persoană care domnește într-o țară; domnitoare.
- proprietară, posesoare, stăpână.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online