stamină

Vezi și : stamina

Stamine și pistiluri

română

Etimologie

Din latină stāmen, -inis.

Pronunție

• AFI: /sta'mi.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului stamină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stamină	stamine
Articulat	stamina	staminele
Genitiv-Dativ	staminei	staminelor
Vocativ	stamină, stamino	staminelor

1. (bot.) organ bărbătesc de reproducere a florii, care conține polenul.

Cuvinte apropiate

• staminal
• stamini-
• staminifer
• staminiform
• staminodiu
• staminos

Vezi și

• albină
• floare
• fruct
• plantă
• polen

Traduceri

organ mascul de reproducere al florii

armeană: առէջ (հայերեն) (aṙēǰ) bască: estamine (euskara) bulgară: тичинка (български) (tičinka) f. catalană: estam (català) m. cehă: tyčinka (čeština) f. chineză: 蕊 (中文) (ruǐ), 雄蕊 (中文) (xióngruǐ) croată: prašnik (hrvatski) m. daneză: støvdrager (dansk) c. engleză: stamen (English) esperanto: stameno (Esperanto) estoniană: tolmukas (eesti) finlandeză: hede (suomi), hedelehti (suomi) franceză: étamine (français) f. galiciană: estame (galego) m. germană: Staubblatt (Deutsch) n., Stamen (Deutsch) n. greacă: στήμονας (Ελληνικά) (stímonas) m. indoneziană: benang sari (Bahasa Indonesia), stamen (Bahasa Indonesia) islandeză: fræfill (íslenska)

italiană: stame (italiano) m. japoneză: 雄蕊 (日本語) (おしべ, oshibe, ゆうずい, yūzui) latină: stamen (Latina) macedoneană: прашник (македонски) (prášnik) m. maghiară: porzó (magyar) neerlandeză: meeldraad (Nederlands) norvegiană: pollenbærer (norsk), støvbærer (norsk), støvdrager (norsk), pollenblad (norsk) occitană: estamina (occitan) f. poloneză: pręcik (polski) m. portugheză: estame (português) m. rusă: тычинка (русский) (tyčínka) f. sârbă: прашник (српски / srpski) (prašnik) m. slovenă: prašnik (slovenščina) m. spaniolă: estambre (español) m. suedeză: ståndare (svenska) c. turcă: erkekorgan (Türkçe) ucraineană: тичинка (українська) (tičinka) f.

Referințe

• DEX online