polen

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Polen, pólen
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
polen
Polen pe staminele crinului

română

Etimologie

Din franceză pollen < latină pollen („făină fină”). Confer germană Pollen.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
polen
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polen polenuri
Articulat polenul polenurile
Dativ-Genitiv polenului polenurilor
Vocativ - -
  1. (bot.) pulbere, de obicei galbenă, constituită din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor.
    Polen de flori.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

polen

  1. polen





turcă

(Türkçe)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

polen

  1. polen