străromână

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din prefixul stră- + română (după germană urrumänisch).

Pronunție

  • AFI: /strə.ro'mɨ.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
străromână
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străromână invariabil
Articulat străromâna invariabil
Genitiv-Dativ străromânei invariabil
Vocativ străromână invariabil
  1. (lingv.) stadiu în evoluția limbii române anterior diferențierii dialectale; română comună, română primitivă.


Traduceri

Referințe