stramă
Etimologie
Etimologie necunoscută. Confer a destrăma.
Pronunție
- AFI: /'stra.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului stramă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stramă | strame |
| Articulat | strama | stramele |
| Genitiv-Dativ | stramei | stramelor |
| Vocativ | stramă | stramelor |
- (reg.) fir destrămat dintr-o țesătură; destrămătură, strămătură.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online