strecurat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din verbul a strecura.

Pronunție

  • AFI: /stre.kuˈrat/


Substantiv


Declinarea substantivului
strecurat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strecurat strecurate
Articulat strecuratul strecuratele
Genitiv-Dativ strecuratului strecuratelor
Vocativ strecuratule strecuratelor
  1. strecurare.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
strecurat
Singular Plural
Masculin strecurat strecurați
Feminin strecurată strecurate
Neutru strecurat strecurate
  1. care s-a purificat, s-a limpezit, s-a omogenizat în urma trecerii printr-o strecurătoare.


Traduceri

Etimologie

Din strecura.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru strecura.

Referințe