strict

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză strict < latină strictus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
strict
Singular Plural
Masculin strict stricți
Feminin strictă stricte
Neutru strict stricte
  1. (adesea adverbial) care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepție; (p.ext.) sever, aspru.
  2. precis, exact.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (adverbial) (a fi) strict necesar = (a fi) indispensabil


Traduceri

Referințe