subîmpărți

română

Etimologie

Din sub- + a împărți.

Pronunție

• AFI: /su.bɨm.pərˈʦi/

Verb

Conjugarea verbului subîmpărți
Infinitiv	a subîmpărți
Indicativ prezent pers. 1 sg.	subîmpart
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să subîmpartă
Participiu	subîmpărțit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a împărți o parte dintr-un tot în părți mai mici; a subdivide.

Cuvinte derivate

• subîmpărțire

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online