subîmpărțire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a subîmpărți.

Pronunție

  • AFI: /sub.ɨm.pər'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
subîmpărțire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subîmpărțire subîmpărțiri
Articulat subîmpărțirea subîmpărțirile
Dativ-Genitiv subîmpărțirii subîmpărțirilor
Vocativ subîmpărțire subîmpărțirilor
  1. acțiunea de a subîmpărți și rezultatul ei; (concr.) parte care intră în componența unei părți mai mari care a fost împărțită; subdiviziune; grupă; subunitate.


Traduceri

Referințe