succedere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină succedĕre.

Pronunție

  • AFI: /sut'tʃɛdere/


Verb

  1. a se întâmpla, a se petrece, a surveni
  2. a succeda, a urma, a decurge
  3. a veni, a succeda, a urma (la tron etc.)

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din succēdō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent activ pentru succēdō.