supraabundență

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din supra- + abundență (după franceză surabondance).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.a.bun'den.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
supraabundență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraabundență supraabundențe
Articulat supraabundența supraabundențele
Genitiv-Dativ supraabundenței supraabundențelor
Vocativ supraabundență supraabundențelor
  1. abundență foarte mare, neobișnuită; belșug mare.


Traduceri

Referințe