surcea

română

Etimologie

Refăcut din surcele (pluralul lui surcel).

Pronunție

• AFI: /surˈʧe̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului surcea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	surcea	surcele
Articulat	surceaua	surcelele
Genitiv-Dativ	surcelei	surcelelor
Vocativ	surcea	surcelelor

1. așchie care sare când se cioplește sau când se taie un lemn, surcel; (p.ext.) vreasc, gătej, bețișor.

Cuvinte derivate

• surceluță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• auresc
• crușea

Referințe

• DEX '98 via DEX online