tăbărî

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din tabără.

Pronunție

  • AFI: /tə.bə'rɨ/


Verb


Conjugarea verbului
tăbărî
Infinitiv a tăbărî
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
tabăr
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să tabere
Participiu tăbărât
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a se repezi la cineva (cu violență, dușmănos), a da năvală asupra cuiva; a se năpusti.
  2. (v.intranz.) (fig.) a se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva brusc și nepoliticos; a sări cu gura la cineva.
  3. (v.intranz.) (rar) a se repezi, a veni în grabă.
  4. (v.intranz.) (înv.) a-și așeza tabăra; a poposi.


Traduceri

Anagrame

Referințe