Sari la conținut

tălălău

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /tə.ləˈləw/


Substantiv


Declinarea substantivului
tălălău
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tălălău tălălaie
Articulat tălălăul tălălaiele
Genitiv-Dativ tălălăului tălălaielor
Vocativ tălălăule tălălaielor
  1. (reg.) zgomot, larmă, tărăboi.


Traduceri

Referințe