tărăboi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din albaneză tërboz, greacă (veche) θωρυβοσ (thórybos).

Pronunție

  • AFI: /tə.rə'boj/


Substantiv


Declinarea substantivului
tărăboi
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tărăboi tărăboaie
Articulat tărăboiul tărăboaiele
Genitiv-Dativ tărăboiului tărăboaielor
Vocativ tărăboiule tărăboaielor
  1. gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău.


Traduceri

Anagrame

Referințe