tătăiș

Tătăiș

română

Variante

• tătăișă

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Poate o creație expresivă, ca tată sau spaniolă tata (Tiktin). Derivare directă de la tată (Pușcariu, Diminutiv, 126) nu este probabilă.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului tătăiș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tătăiș	tătăiși
Articulat	tătăișul	tătăișii
Genitiv-Dativ	tătăișului	tătăișilor
Vocativ	tătăișule	tătăișilor

1. (bot.) (Pulicaria dysenterica) plantă erbacee din familia compozeelor, cu frunze păroase și cu flori galbene-aurii.

Sinonime

• (bot.) (reg.) punga-babei

Cuvinte apropiate

• tată

Vezi și

• compozee
• puricariță

Traduceri

plantă; floare

engleză: fleabane (English) franceză: pulicaire dysentérique (français) f. germană: Großes Flohkraut (Deutsch) n. italiană: incensaria comune (italiano) f. neerlandeză: heelblaadjes (Nederlands) portugheză: erva-das-disenterias (português) f.

rusă: блошница дизентерийная (русский) (blošníca dizenteríjnaja) f., блошница болотная (русский) (blošníca bolótnaja) f. slovenă: srčastolistna bolhača (slovenščina) f. spaniolă: hierba de gato (español) f. suedeză: binka (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online