De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Verb
Conjugarea verbului tăuși |
| Infinitiv |
a tăuși |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tăușesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tăușească |
| Participiu |
tăușit |
| Conjugare |
IV |
- (v.tranz.) (reg.) a ascunde, a tăinui.
- (v.tranz.) a mărturisi strâmb.