tabuism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din tabu + sufixul -ism.

Pronunție

  • AFI: /ta.bu'ism/


Substantiv


Declinarea substantivului
tabuism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tabuism invariabil
Articulat tabuismul invariabil
Genitiv-Dativ tabuismului invariabil
Vocativ tabuismule invariabil
  1. sistem de interdicții magice și mitologice bazat pe tabuuri.


Traduceri

Anagrame

Referințe