tangență
Etimologie
Din franceză tangence.
Pronunție
- AFI: /tan'ʤen.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tangență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tangență | tangențe |
| Articulat | tangența | tangențele |
| Genitiv-Dativ | tangenței | tangențelor |
| Vocativ | tangență | tangențelor |
- poziție, stare a două figuri geometrice tangente.
- atingere, legătură, contact.
- (fig.) relație, legătură trecătoare, indirectă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online