tarac

română

Variante

• taraș

Etimologie

Din ucraineană тараш (taraš).

Pronunție

• AFI: /ta'rak/

Substantiv

Declinarea substantivului tarac
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tarac	taraci
Articulat	taracul	taracii
Genitiv-Dativ	taracului	taracilor
Vocativ	taracule	taracilor

1. stâlp bătut în pământ, care servește ca element de susținere pentru un pod, un zăgaz, un gard etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carat
• carta
• catar
• arcat

Referințe

• DEX '98 via DEX online