tocătură

română

Din a toca + sufixul -ătură.

Declinarea substantivului tocătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tocătură	tocături
Articulat	tocătura	tocăturile
Genitiv-Dativ	tocăturii	tocăturilor
Vocativ	tocătură	tocăturilor

carne tocată (și amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri.
(p.gener.) ceea ce a fost tocat.
Tocătură de paie.