topor

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Un topor

română

Etimologie

Din slavă toporŭ < pare a fi cuvânt oriental, confer turcă teber.

Pronunție

  • AFI: /to'por/


Substantiv


Declinarea substantivului
topor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ topor topoare
Articulat toporul topoarele
Dativ-Genitiv toporului topoarelor
Vocativ ' '
  1. unealtă pentru tăiat copaci, pentru despicat lemne etc., formată dintr-un corp de oțel cu tăiș la un capăt și cu un orificiu la partea opusă, în care se fixează o coadă de lemn tare.
    A tăia lemne cu toporul.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A fi topor de oase = a avea de îndurat greutăți mari, a suferi mult
  • A sta cu toporul la brâu = a fi totdeauna gata de ceartă, de bătaie


Traduceri

Referințe