torcător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a toarce + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /tor.kə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
torcător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ torcător torcători
Articulat torcătorul torcătorii
Genitiv-Dativ torcătorului torcătorilor
Vocativ torcătorule torcătorilor
  1. persoană care toarce (manual sau mecanic).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe