trăsnitură

română

Etimologie

Din a trăsni + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /trəs.ni'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului trăsnitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trăsnitură	trăsnituri
Articulat	trăsnitura	trăsniturile
Genitiv-Dativ	trăsniturii	trăsniturilor
Vocativ	trăsnitură	trăsniturilor

1. zgomot produs de trăsnet; bubuitură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• răsturnați

Referințe

• DEX '98 via DEX online