trampă
română
Variante
Etimologie
Din turcă trampa.
Pronunție
- AFI: /'tram.pə/
Substantiv
| Declinarea substantivului trampă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | trampă | trampe |
| Articulat | trampa | trampele |
| Genitiv-Dativ | trampei | trampelor |
| Vocativ | trampă | trampelor |
- (reg.) schimb în natură; troc.
- (fam.) aranjament, afacere (prin intermediari).
Expresii
- A face (cuiva) trampa = a mijloci cuiva o afacere, o întâlnire etc
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online