schimb

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a schimba (derivat regresiv).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
schimb
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ schimb schimburi
Articulat schimbul schimburile
Dativ-Genitiv schimbului schimburilor
Vocativ schimbule schimburilor
  1. înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeași natură).
  2. faptul de a ceda un lucru, un bun, pentru a lua altul în locul lui; procesul circulației mărfurilor ca formă de repartizare a bunurilor produse de societate.
  3. (concr.) ceea ce se primește, se obține în locul a ceea ce s-a cedat; echivalent, compensație.
  4. transformare a unei sume de bani în alta de aceeași valoare, dar constând din alte monede.
  5. (fiz.) trecere a unei energii, a unei sarcini electrice, a unei particule etc. de la un sistem fizic la altul, dintr-o parte în alta.
  6. totalitatea lucrătorilor, funcționarilor etc. care se găsesc în același interval de timp la lucru într-o secție, într-un serviciu etc. în care lucrează mai multe rânduri de angajați; echipă de lucrători sau persoane care, după un interval de timp determinat, înlocuiește sau este înlocuita în muncă de altă echipă sau de altă persoană; interval de timp cât lucrează astfel o echipă sau o persoană.
  7. (mai ales la pl.) rufărie de corp (sau de pat) care înlocuiește pe cea murdară; primeneli.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Schimb de cuvinte = discuție aprinsă, ceartă


Traduceri

Referințe