triboluminescență
română
Etimologie
Din franceză triboluminescence.
Pronunție
- AFI: /tri.bo.lu.mi.nes'ʧen.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului triboluminescență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | triboluminescență | invariabil |
| Articulat | triboluminescența | invariabil |
| Genitiv-Dativ | triboluminescenței | invariabil |
| Vocativ | triboluminescență | invariabil |
- emisiune slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online