triolet
română
Etimologie
Din franceză triolet.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului triolet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | triolet | triolete |
| Articulat | trioletul | trioletele |
| Genitiv-Dativ | trioletului | trioletelor |
| Vocativ | trioletule | trioletelor |
- poezie de opt (sau șapte) versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea, iar al doilea cu al optulea.
- grup de trei note de valoare egală, care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online