triplex

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză triplex.

Pronunție

  • AFI: /'tri.pleks/


Substantiv


Declinarea substantivului
triplex
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ triplex invariabil
Articulat triplexul invariabil
Genitiv-Dativ triplexului invariabil
Vocativ triplexule invariabil
  1. geam de siguranță format dintr-o foaie de acetat de celuloză fixată între două foi de sticlă.
  2. hârtie groasă alcătuită din trei straturi diferite.


Traduceri

Referințe